Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade şi catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artişti populari condusă de Ovidiu Ţucă din Vânători Neamţ, iar pictura catapetesmei aparţine profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamţ.
Mergând pe Drumul Naţional Iaşi-Vaslui, după intrarea pe teritoriului judeţului Vaslui, pe partea dreaptă a drumului se află Movila lui Burcel, o formaţiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un ţăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoţit de alaiul său s-a întâlnit cu un ţăran fără o mână (şoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Ţăranul a fost întrebat de domnitor de ce munceşte în zi de duminică, la care el a răspuns că nu are pământ şi că, pentru a-şi hrăni familia, trebuie să muncească din greu la fratele său care îi împrumută un plug şi un bou doar duminica pentru a-şi ara micul său ogor. Conform legendei, domnitorul Ştefan cel Mare i-a dat lui Burcel şase pungi cu galbeni pentru ca să-şi cumpere boi şi plug.
Femeia, care simbolizează Dacia Traiană, este prezentată cu ambele mâini ridicate deasupra capului rupând Pactul Ribbentrop-Molotov (1939) prin care s-a hotărât anexarea de către URSS a Basarabiei, uitându-se spre harta Moldovei cu cetăţile lui Ştefan cel Mare de pe malul Nistrului: Cetatea Hotin, Cetatea Soroca, Cetatea Orhei, Cetatea Tighina, Cetatea Albă şi Cetatea Chilia.
Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii româneşti, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfântul Apostol Andrei - hramul paraclisului de la Mănăstirea "Ştefan cel Mare şi Sfânt", Constantin cel Mare - cel care oficializează creştinismul şi Ştefan cel Mare - cel care a apărat creştinismul, după căderea Constantinopolului sub turci (1453).
Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din România cu valoare memorială şi pe deasupra este şi "rezervaţie naturală botanică", protejată de lege.
Momentan este in constructie o biserica noua.
Hramul mănăstirii este sărbătoarea Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai), Întrucât împăratul bizantin Constantin cel Mare este cel care a legiferat Duminica ca zi de odihnă prin Edictul de la Milan (313), iar Ştefan cel Mare i-a dat şase pungi cu galbeni lui Burcel ca să-şi cumpere boi şi plug pentru a nu mai necinsti ziua de odihnă, Duminica.
