U II

Concert

Movila lui Burcel

Mănăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena de pe Movila lui Burcel este o mănăstire ortodoxă din România situată în vârful legendarei movile a lui Burcel pe DN 24 Iaşi-Vaslui, pe teritoriul comunei Micleşti. Ea a fost înfiinţată în anul 1996 prin strădania arhimandritului Ştefan Guşă.



Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade şi catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artişti populari condusă de Ovidiu Ţucă din Vânători Neamţ, iar pictura catapetesmei aparţine profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamţ.



Mergând pe Drumul Naţional Iaşi-Vaslui, după intrarea pe teritoriului judeţului Vaslui, pe partea dreaptă a drumului se află Movila lui Burcel, o formaţiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un ţăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoţit de alaiul său s-a întâlnit cu un ţăran fără o mână (şoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Ţăranul a fost întrebat de domnitor de ce munceşte în zi de duminică, la care el a răspuns că nu are pământ şi că, pentru a-şi hrăni familia, trebuie să muncească din greu la fratele său care îi împrumută un plug şi un bou doar duminica pentru a-şi ara micul său ogor. Conform legendei, domnitorul Ştefan cel Mare i-a dat lui Burcel şase pungi cu galbeni pentru ca să-şi cumpere boi şi plug.



Femeia, care simbolizează Dacia Traiană, este prezentată cu ambele mâini ridicate deasupra capului rupând Pactul Ribbentrop-Molotov (1939) prin care s-a hotărât anexarea de către URSS a Basarabiei, uitându-se spre harta Moldovei cu cetăţile lui Ştefan cel Mare de pe malul Nistrului: Cetatea Hotin, Cetatea Soroca, Cetatea Orhei, Cetatea Tighina, Cetatea Albă şi Cetatea Chilia.

Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii româneşti, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfântul Apostol Andrei - hramul paraclisului de la Mănăstirea "Ştefan cel Mare şi Sfânt", Constantin cel Mare - cel care oficializează creştinismul şi Ştefan cel Mare - cel care a apărat creştinismul, după căderea Constantinopolului sub turci (1453).


Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din România cu valoare memorială şi pe deasupra este şi "rezervaţie naturală botanică", protejată de lege.


Momentan este in constructie o biserica noua.


Hramul mănăstirii este sărbătoarea Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai), Întrucât împăratul bizantin Constantin cel Mare este cel care a legiferat Duminica ca zi de odihnă prin Edictul de la Milan (313), iar Ştefan cel Mare i-a dat şase pungi cu galbeni lui Burcel ca să-şi cumpere boi şi plug pentru a nu mai necinsti ziua de odihnă, Duminica.

Noapte vieneză

Dievčatá (fetele)

Fotoimpresii din Mosonmagyaróvár (Ungaria)

Mosonmagyaróvár is a town in northwestern Hungary, county Győr-Moson-Sopron. The town lies close to the Austrian and Slovakian border and has a population of 30,200 inhabitants (as of 2004).
Mosonmagyaróvár is a combination of the towns Magyaróvár and Moson (Wieselburg). The town of Moson was the original capital of Moson County in the Kingdom of Hungary, but the county seat was moved to Magyaróvár during the Middle Ages. The two towns were combined in 1939. Due to the rather complex pronunciation Mosonmagyaróvár is also referred to as Móvár amongst locals and Moson by foreigners.

Dentistry appears to be by far the largest economical factor in Mosonmagyaróvár with approximately 150 clinics (surgeries) and 350 practicing dentists. Worldwide this is the highest number of dentists on the total population. The reason for this is found in the demand for low cost dentistry by Austrians, who have been crossing borders to Hungary for decades. With Vienna nearby, Mosonmagyaróvár is within easy reach and official Hungarian government figures show 160,000 Austrians cross the border yearly for dental care.


Due to this a whole dental tourism service industry has grown in Mosonmagyaróvár, not only including dentists, clinics and guided tour providers, but also the local hospitality industry lives off the dental factor. With the nearby international airports Bratislava and Vienna, Mosonmagyaróvár even attracts patients world wide, travelling as far as from the U.S. or Canada. (Text Wikipedia)

FotoImpresii din Bratislava

Bratislava este capitala şi cel mai mare oraş din Slovacia şi are o populaţie de aproximativ 430.000 locuitori. Bratislava este situată pe Dunăre, aproape de graniţele Slovaciei cu Austria şi Ungaria şi destul de aproape de graniţa cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena. Oraşul are cea mai mare densitate a populaţiei din Europa centrală. Munţii Carpaţi încep pe teritoriul oraşului.
Castelul Bratislava este castelul principal din Bratislava, capitala Slovaciei.Clădirea masivă, cu turnuri în cele patru colţuri, este situată pe un deal stâncos relativ izolat, din Carpaţii Mici, chiar deasupra râului Dunărea, în mijlocul Bratislavei. Este o bijuterie a oraşului.Oferă o excelentă panoramă a Bratislavei, a Austriei, şi atunci când vremea este favorabilă, a Vienei şi Ungariei. Există multe legende legate de istoria castelului.


Dunărea traversează oraşul de la vest spre sud-est. Cursul Dunării mijlocii începe la Strâmtoarea Devin, situată în partea de vest a Bratislavei. Alte râuri sunt Morava, care formează graniţa de nord-vest a oraşului, şi se varsă în Dunăre la Devín, Dunărea Mică şi Vydrica, care se varsă în Dunăre în zona Karlova Ves.


Muzeul Naţional Slovac, fondat în 1961, îşi are sediul în Bratislava, pe malui Oraşului Vechi, împreună cu Muzeul de Istorie Naturală, care este una din subdiviziunile sale. Este cel mai mare muzeu şi cea mai mare instituţie culturală din Slovacia. Muzeul se ocupă de 16 muzee specializate, din Bratislava şi din afara ei.


O mare parte dintre turişti vizitează Bratislava o singură zi, şi numărul lor exact nu este cunoscut. Majoritatea turiştilor străini provin din Republica Cehă, Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Austria, Franţa, Statele Unite, Japonia şi Ungaria.


Numele actual, Bratislava, datează din 1837, când eruditul slavist Pavel Jozef Šafárik a reconstruit o variantă a lui, din nume mai vechi, considerând că erau derivate din numele conducătorului Boemiei Bretislav I. Numele a fost folosit iniţial de către membrii mişcării naţionale slovace în 1844, ca Bratislav. După primul război mondial, unii reprezentanţi non-slovaci ai oraşului au încercat să-l redenumească „Wilson City”, în onoarea preşedintelui american Woodrow Wilson, şi pentru a evita încorporarea acestuia în Cehoslovacia. Propunerea a fost respinsă, şi numele oficial al oraşului a devenit Bratislava în martie 1919, după ce oraşul a ajuns să facă parte din Cehoslovacia. (text Wikipedia)

Poiana Cu Schit

In mijlocul padurii Borosesti, pe valea Cucoarei, se afla o poiana larga, cu iarba verde, de otava, adumbrita de stejari seculari si mesteceni fosnitori, cu coaja de omat. Locul este cunoscut din vechime sub denumirea de Poiana cu Schit, tocmai datorita unei bisericute ridicate de cneazul Duma Negru, fost mare vornic al Tarii de Jos, in vremea voievodului Alexandru cel Bun, ale carei ruine (incluse in Lista monumentelor istorice) mai dainuiesc inca in pajiste.

Tot aici, in Poiana cu Schit, se afla si treizeci de lucrari de arta monumentala realizate in perioada anilor optzeci de cei mai buni sculptori romani, constituindu-se intr-un adevarat muzeu in aer liber, fiind singura tabara de sculptura in piatra din Moldova, continuarea celei de la Magura, din judetul Buzau.

Importanta arheologica, stiintifica, artistica, precum si frumusetea acestor locuri, pline de istorie si legenda, sint tot atitea motive pentru care autoritatile locale si judetene s-ar cuveni sa se implice, cu simt de raspundere, in valorificarea potentialului turistic al zonei. (text Ion MUSCALU)